*sursa foto
In timp ce obiceiul Iepurasului e foarte popular in societatea moderna si cu totii asteptam nerabdatori cadourile sale, credem ca e important sa privim zilele acestea spre semnificatia crestina a sarbatorii de Paste.
Gasindu-si originea acum 2000 de ani, rastignirea Sa si apoi Invierea lui Iisus reprezinta pentru crestini jertfa pentru iertarea tuturor pacatelor si bucuria renasterii, a existentei omului nou, gata sa o ia de la inceput proaspat, curat si pur. De aceea, in Vinerea Mare, exista traditia si ritul bisericesc al trecerii pe sub Sfantul Aer sau pe sub Masa pe care este asezat un vesmant cu scena punerii in mormant a Domnului Iisus Hristos. Apoi crestinii pot merge impacati acasa sa se ocupe de Mielul de Paste, de vopsitul oualor si de coacerea cozonacilor si a pascai.
In Sambata de Inviere, oamenii isi pun pe ei hainele cele mai frumoase si merg petru a lua Lumina Sfanta venita de la Ierusalim, si a raspunde cu Adevarat a Inviat! strigatului preotului: Hristos a Inviat! Apoi inconjoara de trei ori Biserica unde au mers la Liturghie.
Ajunsi acasa, cei din Moldova pregatesc o cana in care pun un banut si un ou rosu pentru ca dimineata, cand se trezesc sa adauge apa si sa-si spele fata – ca sa aiba tot anul obrajii rosii si sa fie sanatosi.
In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Alti feciori trebuie sa o fure. Daca reusesc, atunci cei care trebuiau sa o pazeasca sunt pedepsiti si vor fi nevoiti sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi pentru toata lumea. Daca cei care au incercat sa fure toaca nu au reusit, e de datoria lor sa organizeze ospatul.
In Tara Barsei se face o petrecere mare, mare in jurul Brasovului unde se aduna toti junii, baieti si fete si stau la depanat amintiri si chefuit. In Transilvania, se practica “stropitul”- o sarbatoare mai mult decat neobisnuita in care baietii merg prin sat la fete sa le stropeasca cu parfum ca sa nu se vestejeasca.
In Campulung Moldovenesc, in zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, cu lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care va sfinti si binecuvanta merindele din cosul pascal. In fiecare cos se afla o farfurie cu: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a nu fi seceta), sare (pentu belsug), zahar (folosit cand vitele vor fi bolnave), faina (ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (pentru protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri.
In zona Lapusului copiii vestesc sarbatoarea Pastelui pe la casele rudelor si prietenilor, iar in Bucovina, fetele spala inainte de a incepe slujba Invierii limba clopotnitei cu apa neinceputa, pentru ca mai apoi, de dimineata ele sa spele cu acea apa pe fata pentru a fi frumoase tot anul. Iar flacaii, he he, flacaii! Ei trebuie sa ofere un buchet de flori si un ou rosu fetei care-i este cea mai draga, sau fetelor, cele mai dragi.
Dupa cum vedeti, sarbatoarea Pastelui e foarte bogata in traditii si obiceiuri, folclorul romanesc fiind intr-adevar generos. Voi ce obiceiuri de Paste pastrati?